- Teofil Stănculea: „Incertitudinea politică nu se reflectă doar în cursul valutar. Ea poate afecta și costul finanțării, disponibilitatea investitorilor de a deține active românești și încrederea generală în economie.”
2025 a fost un an de reconfigurare a relațiilor comerciale internaționale ale României
România a intrat într-una dintre cele mai sensibile perioade din ultimii ani. Guvernul premierului Ilie Bolojan a căzut marți, după ce o moțiune de cenzură a obținut 281 de voturi „pentru”, peste pragul de 233 necesar într-un parlament cu 464 de mandate, doborând coaliția pro-europeană formată din patru partide care preluase guvernarea în urmă cu doar zece luni.
Bolojan rămâne premier interimar cu prerogative limitate, în timp ce președintele de centru Nicușor Dan deschide consultările pentru un nou guvern. Prăbușirea coaliției survine într-un moment în care țara se confruntă cu o creștere economică slabă, inflație ridicată, presiune asupra finanțelor publice și nervozitate tot mai accentuată pe piața valutară. Potrivit Akcenta, actuala incertitudine politică poate afecta semnificativ mediul de afaceri, în special companiile care tranzacționează în euro.
Moțiunea a fost adoptată printr-o alianță neobișnuită: Partidul Social Democrat (PSD), cea mai mare formațiune din parlament, s-a aliat cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), formațiune de extremă dreapta care conduce în prezent în sondaje, pe fondul nemulțumirilor față de măsurile de austeritate. Atât conducerea PSD, cât și Partidul Național Liberal (PNL), partidul lui Bolojan, au declarat public că rămâne deschisă opțiunea reconstruirii unei coaliții pro-europene sub conducerea unui alt premier, eventual un tehnocrat, dar analiștii anticipează negocieri prelungite și avertizează că orice viitor guvern va fi probabil mai slab decât cel al lui Bolojan în privința consolidării fiscale. Alegerile anticipate sunt considerate puțin probabile; România nu a avut niciodată un astfel de scrutin în ultimii treizeci de ani.
Leul românesc a fost multă vreme perceput ca o monedă relativ stabilă. Evoluțiile recente pun, însă, această stabilitate la încercare. Cursul EUR/RON a depășit pragul de 5,20 lei pentru un euro după o perioadă lungă de mișcare controlată, ceea ce piața interpretează ca un semnal psihologic important. De la mijlocul lunii aprilie, când criza politică a început să se reflecte mai puternic în așteptările investitorilor, leul s-a depreciat cu aproape 1,5% la cursul oficial BNR și cu aproape 3% pe piața interbancară.
„Criza politică din România vine în cel mai prost moment posibil. Economia crește doar foarte slab, inflația rămâne ridicată, iar țara trebuie să reducă simultan deficitul bugetar și să implementeze reformele necesare pentru accesarea fondurilor europene. Căderea guvernului nu este, prin urmare, doar o știre politică. Pentru companii, aceasta înseamnă o incertitudine mai mare, creditare mai scumpă și o presiune mai mare asupra leului românesc“, afirmă Teofil Stănculea, Director Comercial al Akcenta în România.
România între creștere slabă, inflație ridicată și presiune fiscală
Conform unor estimări analitice, economia României se află la limita unei recesiuni tehnice. După două trimestre consecutive de contracție ușoară în a doua jumătate a anului 2025, așteptările pentru 2026 rămân foarte prudente. Proiecțiile de creștere a PIB se situează între aproximativ 0,3% și 0,7%, reprezentând o încetinire semnificativă față de anii precedenți.
Pe lângă creșterea slabă, inflația rămâne o problemă majoră și se numără printre cele mai ridicate din regiune. Companiile resimt deja presiunea continuă asupra salariilor, energiei, materiilor prime și politicii de prețuri. Situația este și mai complicată dacă luăm în considerare necesitatea consolidării finanțelor publice. Anul acesta, România trebuie să reducă deficitul bugetar de la 9,3% din PIB (cât a înregistrat în 2025) la aproximativ 6,2% din PIB.
„România a ajuns într-un punct în care are nevoie, mai mult ca niciodată, de un guvern stabil și funcțional. Fără acesta, va fi foarte dificilă adoptarea modificărilor fiscale, a măsurilor de reducere a cheltuielilor și a reformelor necesare pentru menținerea încrederii investitorilor. Orice întârziere poate crește prima de risc a țării și, ulterior, costurile de finanțare pentru companii“, adaugă Stănculea.
Cursul EUR/RON devine un factor-cheie pentru marje
Incertitudinea politică se reflectă foarte rapid pe piața valutară. Slăbirea leului în raport cu euro are un impact direct mai ales asupra importatorilor care achiziționează bunuri, materii prime, tehnologii sau servicii în euro, dar vând pe piața internă în lei. O mișcare mai semnificativă a cursului poate schimba structura costurilor și reduce marjele într-un timp scurt.
Impactul nu se resimte doar la nivelul importatorilor. Cursul EUR/RON este important și pentru companiile cu credite, contracte de leasing, chirii, obligații externe sau plăți regulate în euro către furnizori din zona euro. Exportatorii pot beneficia pe termen scurt de pe urma unei monede naționale mai slabe, dacă încasează venituri în euro, iar costurile lor sunt preponderent în lei. Acest efect este însă mai redus pentru companiile care au o pondere semnificativă a costurilor în euro.
„Evoluțiile actuale ale perechii EUR/RON arată că piața începe să încorporeze mai puternic riscul politic în cursul valutar. Pentru importatori și exportatori, aceasta înseamnă și că modificarea cursului de schimb devine, din nou, unul dintre factorii-cheie care influențează marjele, fluxul de numerar și politica de prețuri“, afirmă Teofil Stănculea.
Potrivit Akcenta, companiile nu ar trebui să-și bazeze deciziile doar pe cursul valutar actual. Ele ar trebui să lucreze cu mai multe scenarii pentru evoluțiile viitoare. Într-un mediu cu volatilitate crescută, chiar și o mișcare relativ mică a cursului poate genera o diferență semnificativă în prețul final sau în profitabilitatea unui contract în cazul unor volume mari de tranzacții.
Fondurile europene și costul finanțării datoriei: alte surse de risc
Fondurile europene reprezintă o altă sursă de incertitudine. România are termen până în august 2026 pentru a implementa reformele care condiționează accesul la aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile europene de redresare. Aceste fonduri reprezintă unul dintre principalii factori care pot susține investițiile, infrastructura și contractele companiilor într-un mediu cu creștere slabă.
Dacă vidul politic încetinește procesul legislativ sau pregătirea administrativă, plata fondurilor ar putea fi întârziată. Acest lucru ar afecta negativ nu doar investițiile publice, ci și sectorul privat legat de proiectele de infrastructură, construcții, energie și tehnologie.
Investitorii acordă, de asemenea, o atenție tot mai mare datoriei publice românești. Randamentele obligațiunilor de stat românești pe 10 ani au urcat la aproximativ 7,35% la începutul lunii mai, cel mai ridicat nivel din UE, în creștere cu aproape 60 de puncte de bază de la începutul anului. Costurile mai mari de finanțare ale statului se pot reflecta treptat în sectorul bancar și în creditele acordate companiilor.
„Incertitudinea politică nu se reflectă doar în cursul valutar. Ea poate afecta și costul finanțării, disponibilitatea investitorilor de a deține active românești și încrederea generală în economie. Pentru companii, acest aspect este important mai ales la planificarea investițiilor, a capitalului de lucru și a contractelor pe termen mai lung“, avertizează Teofil Stănculea.
Companiile nu ar trebui să aștepte calmarea situației pentru a-și asigura cursul
Potrivit Akcenta, prioritatea-cheie pentru companiile românești în acest moment este să își evalueze expunerea valutară deschisă. Companiile ar trebui să știe ce obligații și creanțe au în euro, ce curs valutar au inclus în prețurile lor și la ce nivel al EUR/RON încep să le scadă marjele.
„Le recomandăm companiilor, în special celor active în import-export, să nu aștepte calmarea situației. Ele ar trebui să calculeze ce impact ar avea o slăbire suplimentară a leului asupra obligațiilor, creanțelor și plăților planificate în euro. Într-un mediu cu volatilitate crescută, managementul activ al riscului valutar este mai practic decât încercarea de a anticipa o anumită valoare a cursului viitor“, afirmă Teofil Stănculea.
Potrivit acestuia, managementul riscului valutar este important nu doar pentru companiile mari, ci și pentru IMM-urile care au plăți externe regulate, liste de prețuri în euro sau relații cu furnizori din zona euro.
„Nu este vorba despre prezicerea unui scenariu catastrofic. Dar este necesar să discutăm despre o pregătire realistă pentru o volatilitate mai mare. Companiile românești au nevoie astăzi să știe la ce curs valutar începe să se deterioreze modelul lor de afaceri, cât timp își pot menține prețurile și ce instrumente pot folosi pentru a-și proteja marjele. Tocmai în astfel de situații se vede diferența dintre urmărirea pasivă a pieței și gestionarea activă a riscului valutar“, concluzionează Teofil Stănculea.
***
Despre AKCENTA CZ a.s.
AKCENTA CZ este unul dintre cei mai importanți operatori de schimb valutar de pe piața cehă și din Europa Centrală, cu o tradiție de peste 25 de ani. Pe lângă ratele de schimb individuale favorabile pentru cumpărarea și vânzarea de valută și comisioanele minime pentru operațiunile de plată, aceasta oferă, de asemenea, acoperire împotriva riscurilor legate de cursul de schimb (tranzacții la termen și opțiuni). Compania este activă și în Polonia, Ungaria, Slovacia și România. Portofoliul de clienți este format din peste 54 000 de entități, majoritatea întreprinderi mici și mijlocii orientate spre export sau import.
