Florian Libocor, economistul șef al BRD explică, pentru cititorii HotNews, de ce are nevoie România pentru ca scenariul avansat de piață, și anume scăderea inflației în a doua parte a lui 2026, să se împlinească.
La ultima ședință pe probleme de politică monetară, cea de pe 17 februarie 2026, CA al BNR a decis să mențină condițiile monetare neschimbate:
- rata dobânzii de politică monetară la 6,5%;
- rata Lombard la 7,50%;
- rata Depo la 5,50%;
- ratele rezervelor minime obligatorii.
Dezinflația este insuficient de solidă pentru a argumenta o relaxare monetară (9,62% în ianuarie 2026, față de 9,69% în decembrie 2025). Totodată, rata CORE 2 (inflația de bază) a stagnat la 8,5%, sub impulsul salariilor, cursului de schimb și așteptărilor inflaționiste. Decizia este justificată, problema dinamicii ridicate a prețurilor fiind una de natură structurală, nu tranzitorie.
„Menținerea credibilității este un obiectiv esențial”
Economia este într-o stare latentă de stagnare, cu un PIB în contracție în ultimele două trimestre din 2025, dar cu o performanță anuală ușor pozitivă (creștere PIB de 0,6%). O economie în recesiune tehnică și, în fapt, relativ blocată ciclic. Acceptarea „costului” unei creșteri marginale pentru recâștigarea controlului inflației, reflectă faptul că menținerea credibilității este un obiectiv esențial.
Așteptările privind o scădere lentă a inflației în primul semestru al acestui an (eliminarea plafonărilor, efecte de bază etc), urmată de o scădere bruscă în a doua parte a anului, indică menținerea condițiilor monetare pe termen scurt sau până când procesul de dezinflație este clar și cert (cel mai probabil nu mai devreme de mijlocul semestrului al doilea al anului).
Să ne așteptăm la „scăderea inflației în a doua parte a acestui an”
În accepțiunea piețelor, scăderea inflației în a doua parte a acestui an este un scenariu realist și cert.
Ratele interbancare au scăzut, randamentele titlurilor de stat sunt la minimele ultimelor 18 luni iar percepția de risc suveran este ameliorată (la prima evaluare din acest an, 13 februarie 2026, Fitch a menținut ratingul investițional al României).
Asumpția piețelor (care indică apropierea unui final de ciclu restrictiv) nu a fost însă validată de conduita prudentă a politicii monetare.
În această situație, înainte de a valida orice așteptări, decizia de politică monetară indică importanța unor aspecte specifice contextului intern și mediului extern asupra unei posibile modificări a conduitei.
„Cadrul macroeconomic echilibrat și stabil este mai important ca niciodată”
Pe plan intern sunt subliniate unele necesități imediate precum:
- i) – ajustarea deficitului fiscal (factor determinant)
- ii) – atragerea fondurilor europene
- iii) – diminuarea incertitudinii vis-à-vis de ansamblul și impactul măsurilor de consolidare care urmează.
Altfel spus, cadrul macroeconomic echilibrat și stabil este mai important ca niciodată cel puțin pentru că politica monetară nu mai poate compensa/substitui politica fiscală.
Între provocările mediului extern care generează impulsuri de risc asupra economiei românești se regăsesc conflictele geopolitice, politica europeană de apărare (creșterea cheltuielilor la nivelul UE) și tensiunile de natură comercială manifestate la nivel global.
Într-un astfel de context, ar fi mai adecvat și mai oportun ca perspectivele să fie ancorate într-un mediu intern a cărui stabilitate depinde major de ajustarea fiscală și de un cadru extern cu o volatilitate persistentă, decât într-un scenariu de normalizare liniară.
2026 în repere de prețuri și costuri
IPC (an/an): 5% (+/-0,5%)
Rata dobânzii de politică monetară (final de an): 6% (+/-0,25%)
ROBOR 3M (final de an): 5,5% (+/-0,5%)
EURRON (final de an): 5,13 (+/-0,05)
Sursa articolului: HotNews
