Ziua internaţională împotriva testelor nucleare (“International Day against Nuclear Tests”) este marcată în fiecare an, la data de 29 august, pentru a atrage atenţia asupra efectelor negative pe care le au testele cu arme nucleare.
Această zi a fost celebrată pentru prima dată în anul 2010. În fiecare an, ziua este marcată prin organizarea unor activităţi precum simpozioane, conferinţe, expoziţii, concursuri, publicaţii, prelegeri, transmisiuni media şi alte iniţiative.
Ziua internaţională împotriva testelor nucleare a fost declarată prin Rezoluţia 64/35, la 2 decembrie 2009, în cadrul celei de-a 64-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), conform https://www.un.org/. Rezoluţia solicita creşterea gradului de conştientizare şi educaţie “cu privire la efectele exploziilor de testare ale armelor nucleare sau ale oricăror explozii nucleare şi la necesitatea încetării lor ca mijloc de realizare a scopului unei lumi fără arme nucleare”.
De când au început testele cu arme nucleare, la 16 iulie 1945, peste 2.000 de astfel de acte au avut loc. În primele zile ale testelor nucleare, s-a acordat puţină atenţie efectelor lor devastatoare asupra vieţii umane, cu atât mai puţin pericolelor provocate de precipitaţiile nucleare din testele atmosferice. Istoria a arătat, însă, efectele tragice ale testării cu arme nucleare.
Principalul instrument internaţional de luptă împotriva tuturor formelor de teste nucleare a fost negociat la Geneva, între anii 1994 şi 1996, respectiv Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare (“Comprehensive Nuclear Test-Ban Treaty” – CTBT). Acesta a fost adoptat de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 10 septembrie 1996, dar nu a intrat în vigoare din cauza nesemnării sau neratificării de către unele ţări cu programe nucleare, de a căror ratificare depinde intrarea în vigoare a tratatului CTBT, conform https://www.ctbto.org/.
Până în prezent, 187 de state au semnat Tratatul şi 178 au ratificat CTBT. România a semnat Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare la 24 septembrie 1996 şi l-a ratificat la 4 octombrie 1999, potrivit https://www.un.org/.
În 12 decembrie 2019, Adunarea Generală a adoptat Rezoluţia 74/50, prin care a stabilit Grupul de experţi guvernamentali pentru a examina în continuare chestiunile de verificare a dezarmării nucleare.
La 24 octombrie 2020, al 50-lea instrument de ratificare a Tratatului privind interzicerea armelor nucleare (TPNW) a fost depus la Naţiunile Unite.
În 22 ianuarie 2021, a intrat oficial în vigoare Tratatul privind interzicerea armelor nucleare (TPNW – Treaty on the Prohibition of Nuclear Weapons). Acesta a fost adoptat la 7 iulie 2017. Prima reuniune a statelor semnatare ale Tratatului privind interzicerea armelor nucleare a avut loc la Viena, în zilele de 21-23 iulie 2022. A doua reuniune s-a desfăşurat la New York, în intervalul 27 noiembrie-1 decembrie 2023, conform şi https://www.un.org/ şi https://treaties.un.org/.
În perioada 22 iulie-2 august 2024, a avut loc, la Geneva, a doua sesiune a Comisiei pregătitoare pentru Conferinţa de revizuire a părţilor din 2026 la Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare (TNP), în vigoare de la 5 martie 1970. Tratatul reprezintă pilonul esenţial al regimului de neproliferare a armelor nucleare la nivel global, temeiul realizării dezarmării nucleare şi un element important pentru dezvoltarea viitoare a aplicaţiilor energiei nucleare în scopuri paşnice.
Există şi alte zile internaţionale desfăşurate sub egida ONU, marcând aceeaşi tematică: Ziua internaţională pentru eliminarea totală a armelor nucleare (26 septembrie), precum şi Ziua internaţională pentru dezarmare şi neproliferare (5 martie). AGERPRES/ (Documentare – Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Alexandru Cojocaru)
